Nr. 2

STOP

     “Viteza” este cuvântul care ne caracterizeazã pe noi “oamenii moderni”, dorim sã avem cât mai multe realizãri în cât mai putin timp, ne gãsim într-o continuã competitie si alergãturã, uitând sã facem pauze pentru a ne relaxa. Dormim în fugã, muncim în fugã, mâncãm în fugã, fãrã a ne lua timp sã trãim cu adevãrat! Suntem îngrijorati, îngândurati, apãsati de probleme, nemultumiti, uitând sã fim fericiti. Acest tratament aplicat zilnic organismului nostru va duce la anxietate, depresie, obosealã cronicã, cresterea tensiunii arteriale, tulburãri de digestie, dificultãti în respiratie etc.
     Relaxarea reprezintã un ingredient esential al vietii active, existând multe metode care ajutã la relaxarea mintii si corpului:
·    Rugãciunea este unul din ele. Prin comunicarea cu Creatorul nostru, mintea se odihneste si revigoreazã captând noi forte pentru misiunea care o are de îndeplinit.
·    Exercitiul fizic regulat mentine sãnãtatea muschilor, oaselor, întãreste eficienãta bãtãilor cardiace, îmbunãtãteste circulatia sanguinã, stimuleazã sistemul imunitar, mãreste flexibilitatea si forta fizicã. În timpul exercituilui fizic la nivelul creierului se produc endorfine care dau bunã dispozitie si o stare de bine.
·     O baie cu uleiuri aromatice, un masaj, un ceai de plante cu proprietãti calmante reprezintã alte metode de „încãrcare a bateriilor”.
·    În fiecare zi este bine sã avem un timp pentru a ne ocupoa cu cea ce ne face plãcere: cititul unei cãrti, o plimbare prin parc, tricotatul, cusutul, pictatul etc. Sã cãutãm cât mai mult compania familiei si a prietenilor, acest climat de cãldurã sufleteascã oferã cote înalte de relaxare.
·     Sã ne luãm o zi pe sãptãmânã pentru a evada din ritmul înãbusitor al vieti si sã ne luãm o lunã pe an pentru a ne deconecta si relaxa. (concediu la mare, munte, oriunde în mijlocul naturii)
     Râsul, multumirea, amabilitatea, prietenia, optimismul, iubirea de semeni si de Dumnezeu sã ne însoteascã în orice împrejurare.
     Dacã vrei sã fi sãnãtos fizic, psihic, spiritual si sã ai relatii sãnãtoase în societate... STOP! relaxeazãte, bucurãte, trãieste.
                               Elena Dobra

Caria

Caria dentarã este un proces patologic fãrã analogie în restul organismului, un proces distructiv cronic care evolueazã fãrã fenomene inflamatorii tipice, provocând necroza tesuturilor dentare dure si în final infectia pulpei.
     Caria apare totdeauna pe o suprafa&thortiln;&ade; a dintelui expusã mediului bucal, fie cã e vorba de smalt, dentinã sau cement, iar leziunea este ireversibilã.
     Caria dentarã are o frecventã foarte ridicatã 70 % - 90 % din populatia globului prezentând aceastã afectiune.
     Caria intereseazã atât dentitia temporalã cât si dentitia permanentã, în general indicele cel mai ridicat se gãsette la grupa de vârstã cuprinsã între 41-50 de ani, apoi la grupa 15-25 de ani si cel mai mic indice la grupa 25-35 de ani.
     Dintele este alcãtuit dintr-o parte durã care cuprinde: smalt, dentinã, cementul si o parte tesut moale,  pulpa dentarã (situatã în interiorul pãrti dure) într-o cavitate ce formeazã camera pulparã si canalul radicular.
     Printre cauzele cariei dentare, alimentatia si igiena bucalã ocupã locuri semnificative.
     Alimentatia sãnãtoasã si biologicã
     Lipsa proteinelor în perioada de formare a  smaltului dentar favorizeazã aparitia cariei dentare iar excesul lipidelor diminuã incidente acestora.
     Dintre alimente, efectele cariogene cele mai pregnante le au hidrocarbonatele iar o alimentatie glucidicã prea bogatã si prea rafinatã favorizaazã aparisia rapidã a cariei dentare..
     Folosirea zaharurilor asociate cu paste fãinoase face sã creascã pericolul aparitie cariei dentare prin efectul de fermentatie acidã din cavitatea bucalã.
     Alimentatia zilnicã trebuie sã fie variatã
     Fundamentale sunt legumele, fructele si salatele asa numita dieta mediterrãanea.
     La micul dejun se recomandã sucul de portocale, pâinea integralã, laptele etc. Consumul de fructe tip kiwi si ananas, alimentele integrale si muesli favorizeazã într-o mare mãsurã tranzitul intestinal si regleazã functiile organismului.
     La mesele de prânz salatele sunt fundamentale si trebuie sã continã rosii, ceapã, ardei, morcov etc.
Importante de asemenea sunt si legumele, pastele fãinoase si carnea de pasãre si de vitã. Pentru gãtit indicat este sã se foloseascã uleiul de mãsline.
     Se recomandã sã se consume 2 litri de lichide pe zi.
     Vechiul proverb „Mãnâncã pentru a trãi si nu trãi pentru a mânca” ne face sã gândim cã obezitatea de cele mai  multe ori este sinonim cu boalã si ansietate.
     Principale sfaturi pentru a ajunge la o alimentatie sãnãtoasã sunt:
-       mãnâncã încet si mestecã bine
-       mãnâncã cât mai variat
-       niciodatã nu mânca pânã la saturatie
-       evitã excesul de grãsimi
-       consumã cât mai multe alimente bogate în fibrã vegetalã
-       liiteazã consulmul de dulciuri si sare
-       evitã consumul de bãuturi alcolice
     Igiena bucalã
     Mijloacele cu actiune bucalã de combatere a efectelor cariogene sunt:
1. Curãtirea artificialã:
     - periile de dinti si periajul dentar, pulberele, pastele de dinti si apele de gurã
     - mijloace secundare de igienã bucalã (scobitoarea, firul de mãtase, periute interproximale etc)
2. Autocuratirea
3. Îndepãrtarea factorilor redipozanti localã (tartrul dentar, lucrãri protetice incorecte, corectarea anomanliilor dentare)
     Curãtirea artificialã
     Periile de dinti reprezintã mijlocul principal de realizare a curãtirii artificiale fãrã de care astãzi nu poate fi conceputã igiena bucalã cea mai sumarã.
     Pastele de dinti sunt substante complexe care au rolul curãtiri suprafetelor dentare atât prin actiune abrazivã cât si prin actiune detingentã.
      Apele de gurã au o actiune de curãtire foarte redusã, actiunea principalã este de dezodorizare prin componentele aromatice, iar efectele secundare sunt efectele calmante si antiseptice.
     Periajul dentar se recomandã de cel putin 2 ori pe zi. Periajul dentar dupã micul dejun care poate fi mai superficial si periajul dupã cinã înainte de a merge la somn care trebuie sa fie de cel putin 10 minnute. ªi cãruia trebuie sã i se acorde o atentie mai deosebitã.
    Dacã periajul de dupã masãa de prânz nu se poate realiza, se recomandã a se consuma un mãr., pentru cã mãrul este un fruct care ajutã sã ne mentinem dintii si gingiile curate.
     Si un proverb american spune „Un mãr pe zi tine doctorul departe”, „One apple a day keep the doctor way”.
     Însã cu sigurantã cã atunci când în gadina Edenului sarpele a amãgit-o pe Eva cu mãrul din pomul cunostintei, binelui si rãului, nu a fãcut-o gândindu-se la igiena ei bucalã, însã fãrã sã stie Eva a pus prima piatrã în Profilaxia si igiena bucodentalã.
Dr. Monica Dumitrescu

Cele 13 principii ale lui Benjamin Franklin

Cumpãtare – nu mânca pânã la îngreunare.
Tãcere – nu vorbi decât ce poate fi folositor pentru tine si pentru altii; fereste-te de convorbiri desarte.
Ordine – fiecare lucru  sã-si aibe un loc;  fiecare afacere un timp hotãrât.
Hotãrâre – fi decis a face ce esti dator sã faci, executã fãrã amânare cea ce ai decis.
Economie – nu cheltui nimic fãrã a fi necesar.
Muncã – nu pierde timpul ci ocupãte neîncetat cu ce este folositor; abtinete de la orice faptã de prisos.
Sinceritate – ferestete de orice fel de prefãcãtorie, formeazã-ti cugetãri drepte si sincere si conformeazã-te lor când vorbesti.
Dreptate – nu face rãu nimãnui, nu vãtãma interesele si nu întârzia sa-i faci binele la care te obligã datoria.
Mod de ratiune – fereste-te de extreme, nu te supãra de nedreptãtile care ti se fac, dacã tu crezi cã nu le meriti.
Curãtenie – nu suferi necurãtenia, nici pe haine, nici în casã.
Liniste – nu te tulbura de nimicuri, nici de întâmplãri obisnuite de care te poti scãpa.
Castitate – nu te lãsa în voia plãcerilor trupesti.
Umilintã – imitã pe Hristos în aceastã privintã.

 

Nr. 3

Abuzul de medicamente

            Este de o importantã vitalã sã întelegem rolul medicamentelor si faptul cã folosite incorect prezintã multiple si uneori chiar foarte grave pericole(orice medicament este un posibil toxic). Medicamentele sunt substante sau amestec de substante utile pentru tratarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli sau tulburãri functionale.
            În ultimii ani industria farmaceuticã, din motive comerciale, a pus la dispozitia cumpãrãtorilor un numãr tot mai mare de medicamente accesibile  fãrã retetã medicalã. În general este vorba de doze mai mici decât cele pe care le recomandã medicul, pentru a evita eventuale intoxicatii. Dacã apelãm la acest tip de tratamente este bine sã ne informãm (din prospect sau de la farmacist ) de doza si orarul care trebuie urmat. De exemplu, o dozã în exces de paracetamol produce leziuni hepatice.
           O atentie deosebitã trebuie acordatã aspirinei. Consideratã un leac cu traditie, bunã pentru orice boalã i se pierde din vedere efectele adverse. Aspirina tamponatã contine hidroxid de aluminiu, asa încat 6g aspirinã furnizeazã organismului 400mg de aluminiu, care joacã un rol important în aparitia bolii Alzheimer- cea mai frecventã cauzã de dementã. La copii sub 12 ani este indicatã înlocuirea  aspirinei cu paracetamol, admi nistrarea unei singure tablete de aspirinã putând declansa sindromul Reye (care evolueazã adesea spre deces).
    Multe medicamente au efecte teratogene, adicã trec din sângele mamei la fãt producând malformatii congenitale. Dintre acestea sunt: tetraciclina, biseptolul, cortizonul, unele sedative, calmante, somnifere. Talidomida, un somnifer introdus cu mai multi ani în S.U.A., a avut mai mult de 10.000 victime, copii nãscuti cu malformatii grave ( fãrã mâini sau picioare).
     Un pericol deosebit îl constituie medicamentele care duc la dependentã. Folosirea repetatã a medicamentelor de acest fel determinã nevoia de a consuma substanta respectivã în doze din ce în ce mai mari si mai dese. Exemple de astfel de medicamente sunt: barbituricele ( fenobarbital, ciclobarbital), meprobamatul si toate medicamentele care contin cafeinã.
     Uzul antibioticelor este din ce în ce mai extins, dar de multe ori tratamentul este inadecvat. Antibioticele omoarã sau inhibã multiplicarea microbilor. Au un anumit spectru de activitate mai strâns sau mai larg, din aceasta cauzã, pentru o administrare corectã trebuie cunoscut acest spectru. Sunt ineficiente împotriva rãcelii (tusei), faringitei, varicelei, herpesului, oreionului, rujeolei (cauzate toate de virusi) si nu sunt recomandate  în cazuri de diaree si vãrsãturi.
     Inclusiv când este necesarã administrarea de antibiotice, multe persoane nu completeazã zilele de tratament pentru cã se simt mai bine în acest fel microbii care nu au fost eliminati devin mai rezistenti la antibiotice si continuã sã se multiplice. Sã nu uitãm cã antibioticele au si multe neajunsuri; multe produc leziuni hepatice si renale, anemii.    Penicilina provoacã alergii la    5-6 % din persoanele cãrora li se administreazã, tetraciclina si altele distrug bacteriile care trãiesc în mod normal în intestinul nostru ducând la tulburãri digestive si dezechilibre vitaminice; streptomicina poate duce la pierderea marcatã a abuzului si simtului echilibrului.
     Dupã aceastã succintã prezentare, iatã câteva sfaturi pentru a preveni abuzul de medicamente:
1.   Nu este indicatã folosirea de medicamente dacã nu este absolut necesar;
2.   Existã multe tratamente medicamentoase care stau la îndemâna tuturor: infuzii de plante medicinale, o baie de aburi, un masaj relaxant, cataplasme etc.
3.   Se recomandã adoptarea unui stil de viatã sãnãtos care sã previnã aparitia bolilor.
   Bibliografie:
-     Dimache George, Panaitescu Dan, Microbiolagie si parazitologie medicalã, Virusologie generalã, Ed. Uranus Bucuresti, 1994
-     Popovici Iuliana, Lupascu Dumitru. Hriscu Anisoara, Dictionar farmaceutic, Ed. Didacticã si Pedoagogicã RA Bucuresti
-     Petres David, El libro de la salud, Gran guia familiar de medicina actual.
-     Viatã-sãnãtate, an 4, nr.10